Lucrarea Imponderabilitate, din 1974, sondează realitatea printr-o lentilă deformată. Intriga din această pânză pare irațională, recreând spațiul și dispunerea obiectelor înconjurătoare. În același timp, tabloul impresionează prin compoziția dinamică și subtextul ambiguu.   

Istoricul de artă Constantin I. Ciobanu ne atrage atenția asupra tensiunii dintre un anumit absurd spațio-perspectival și cadrul aproape cinematografic al compoziției, unde chipul uman și obiectele plutitoare sunt tratate fotografic. Tabla de şah cu figuri orientate atât în sus cât şi în jos apare o exemplificare a noțiunii fizice de izotropie în condițiile imponderabilității. O primă asociere pe care-o putem face e cu grafica  lui Mauritz Cornelis Escher, o alta, chiar cu pictura metafizică italiană, datorită obiectelor plutitoare și compoziției distorsionate a tabloului care creează o atmosferă de originalitate stranie.